Îți respecți termenele. Ești omul pe care ceilalți se bazează. Din afară, viața ta pare organizată, poate chiar de invidiat. Pe dinăuntru, însă, ai impresia că ești mereu în alertă și că, dacă te oprești o clipă, totul se va prăbuși.
Dacă te regăsești aici, s-ar putea să fie vorba despre ceea ce se numește, popular, anxietate funcțională (în engleză, high-functioning anxiety).
Ce este anxietatea funcțională
Termenul nu este un diagnostic oficial. Descrie experiența oamenilor care trăiesc cu un nivel ridicat de anxietate, dar care reușesc să funcționeze, uneori chiar foarte bine, în viața de zi cu zi. Tocmai de aceea e ușor de trecut cu vederea: nu „se vede”, iar persoana în cauză își spune adesea că „nu e chiar așa de grav”.
Semne care pot apărea
Fiecare om trăiește anxietatea diferit, dar câteva tipare apar des:
- gânduri care nu se opresc: analizezi conversații, scenarii și decizii, iar și iar;
- perfecționism și teama constantă de a greși sau de a dezamăgi;
- dificultatea de a spune „nu” și tendința de a-ți asuma prea multe;
- nevoia de control și disconfortul în fața incertitudinii;
- oboseală, tensiune în umeri sau în maxilar, dureri de cap, somn agitat;
- dificultatea de a te relaxa: chiar și în vacanță, mintea rămâne la lista de sarcini;
- sentimentul că valoarea ta depinde de cât de mult faci.
Uneori, anxietatea e chiar „motorul” care te ține productiv. Doar că acest motor consumă enorm de multă energie.
De ce contează, chiar dacă „funcționezi”
Faptul că reușești să-ți duci la capăt responsabilitățile nu înseamnă că nu suferi. Pe termen lung, starea de alertă continuă poate duce la epuizare, la iritabilitate, la probleme de somn sau la retragere din relații. Mulți oameni ajung în terapie abia când corpul „cedează”: când apar atacuri de panică, simptome fizice sau o oboseală pe care somnul nu o mai repară.
Cum te poate ajuta psihoterapia
În terapie, scopul nu este să devii mai puțin capabil sau mai puțin ambițios, ci să nu mai fii condus de frică. Împreună putem lucra la:
- înțelegerea tiparelor: de unde vine nevoia de a fi mereu „suficient de bun” și ce rol a avut ea în povestea ta;
- relația cu gândurile anxioase: tehnici din terapia cognitiv-comportamentală care te ajută să observi gândurile catastrofice și să le pui la îndoială, în loc să le urmezi automat;
- corp și emoții: exerciții de respirație și de reglare emoțională, ca sistemul nervos să învețe din nou cum arată siguranța;
- limite sănătoase: să spui „nu” fără vinovăție și să-ți faci loc și pentru odihnă;
- autocompasiune: să-ți vorbești cu blândețea cu care le vorbești celor dragi.
Câteva lucruri pe care le poți încerca de azi
- Observă-ți corpul de câteva ori pe zi: unde simți tensiune? Respiră lent, cu expirul mai lung decât inspirul.
- Scrie-ți gândurile anxioase pe hârtie. Uneori, pe hârtie arată altfel decât în minte.
- Alege o sarcină pe care s-o faci „suficient de bine”, nu perfect, și observă ce se întâmplă.
Aceste exerciții nu înlocuiesc terapia, dar pot fi un început.
Nu trebuie să ajungi la capătul puterilor ca să meriți sprijin.
Dacă te-ai recunoscut în aceste rânduri, hai să vorbim. Ședințele au loc online, așa că poți începe de oriunde te-ai afla.
Articolele de pe acest blog au scop informativ și nu înlocuiesc evaluarea sau consilierea de specialitate. Dacă ești într-o situație de urgență, sună la 112.